Încerc să deschid ochii dar tot nu văd nimic,
Umbra mă acaparează şi mă simt zidită aici.
Mă simt a nimănui, într-un colţ rătăcită,
Nu pot achipui lanterna, nu ÅŸtiu pe unde o fi.
Nu pot deschide geamul, blocată în interior
Încerc să evadez pentru că nu mai pot...
Ţip în sinea mea, m-aud doar eu în ecou
Ţip cât pot de tare, sperând să n-aud numai eu..
Sper să-mi audă cineva, urletele disperate,
Să mă oprească din a tremura şi să-mi deschidă ochii
Să-mi spună că nu-i din vina mea, ceea ce s-a întâmplat
Că voi trece doar dacă accept lumina,
Să nu mai las întunericul să-mi acopere ochii,
Să nu mai las frica să-mi acopere ambiţia.